krokus
 GM

 
Array Imprimare Array  Email

CANCERUL
(Scurt─â informare - Dr. Med. Ryke Geerd Hamer)

├Än cadrul medicinii academice predominante la noi, ÔÇ×cancerulÔÇť este considerat, ├«n general, ca o ÔÇ×eroareÔÇť a naturii, ca o pr─âbu┼čire a a┼ča-numitului ÔÇ×sistem imunitarÔÇť, ca ceva ÔÇ×malignÔÇť care ├«ncearc─â s─â distrug─â organismul. Prin urmare, trebuie comb─âtut ┼či eliminat cu toate mijloacele de care dispune strategia medical-militar─â.


Aproape toate solu┼úiile oferite de a┼ča-numita tab─âr─â ÔÇ×alternativ─âÔÇť sunt de fapt c─âut─âri permanente dup─â o substan┼ú─â sau o solu┼úie, care ar trebui s─â ajute la eliminarea pretinsei ÔÇ×erori a naturiiÔÇť.
├Än cei 23 de ani de preocupare intensiv─â cu privire la aceast─â tem─â, m-am ├«ndep─ârtat cu ani lumin─â de aceast─â percep┼úie. Desigur c─â unui cititor care se confrunt─â pentru prima dat─â cu aceast─â tem─â ├«i va fi greu s─â reu┼čeasc─â, din prima, saltul ├«ntr-o nou─â dimensiune a g├óndirii biologico-medicale.

├Än cadrul ╚śtiin╚Ťei Vindec─ârii Germanice, a┼ča-numitele boli canceroase sunt incluse ├«n contextul general al bolilor grave ┼či au o pozi┼úie special─â numai datorit─â faptului c─â le percepem mai cu seam─â sub aspectul unei multiplic─âri celulare aparent ÔÇ×necontrolabileÔÇť. ├Än cadrul ╚śtiin╚Ťei Vindec─ârii Germanice, sunt doar etape speciale, c├ónd ale unei faze de generare a cancerului cu conflict activ, c├ónd ale unei faze de vindecare cu conflict rezolvat. 
Nu mai constituie ceva malign, ci pot fi ├«n┼úelese prin prisma evolu┼úiei omului ca Programe Biologice Speciale (PBS) ale naturii. ├Än cadrul ╚śtiin╚Ťei Vindec─ârii Germanice, toate se subordoneaz─â de la sine acestor criterii ce ┼úin de evolu┼úia speciei, precum ╚Öi de cele cinci legi biologice preluate de la ÔÇ×mama natur─âÔÇť.

A fost o cale lung─â ┼či anevoioas─â. Totul a ├«nceput cu ├«mboln─âvirea mea de cancer testicular ├«n anul 1978, dup─â ce fiul meu Dirk fusese r─ânit mortal prin ├«mpu┼čcare de c─âtre prin┼úul mo┼čtenitor al Italiei. Atunci am ├«nceput s─â cercetez. M─â fr─âm├ónta ├«ntrebarea, dac─â nu cumva ┼či ├«n cazul altor pacien┼úi care sufer─â de cancer, boala nu a fost precedat─â de un ┼čoc psihic asem─ân─âtor cu cel pe care l-am tr─âit eu. 
Ca medic ┼čef al unei clinici oncologice din Bavaria - apar┼úinea de Clinica Universitar─â din M├╝nchen, am ajuns la o certitudine dup─â ce examinasem, zi ┼či noapte, pacien┼úi ├«n acest sens. Astfel, ├«n 1981, am descoperit prima Lege Biologic─â a naturii ÔÇ×Legea de fier a canceruluiÔÇť, iar dup─â aceea cea de a doua Lege Biologic─â a naturii ÔÇ×Legea referitoare la cele dou─â faze ale bolilorÔÇť (dac─â se ajunge la rezolvarea conflictului). Pe atunci, eram ├«nc─â de p─ârere c─â descoperisem numai leg─âturile dintre a┼ča-numitele boli canceroase. Ast─âzi, ┼čtiu ├«ns─â c─â aceste 5 Legi Biologice ale naturii sunt valabile pentru toate a┼ča-numitele boli, adic─â pentru toate Programele Biologice Speciale Semnificative ale ├«ntregii ┼čtiin┼úe medicale.

Prin DHS (Sindromul Dirk Hamer, denumit dup─â fiul meu Dirk), adic─â printr-un puternic ┼čoc conflictual biologic, inerva┼úia persoanei afectate este transpus─â ├«n faza de generare a cancerului, adic─â ├«n faza de conflict activ. 
Simptome externe ale fazei active a bolii: 
--  apetit sc─âzut sau lips─â de apetit 
--  pierdere continu─â de greutate
--  m├óini reci
--  somn prost 
--  g├ónduri permanente despre evenimentul ┼čocant
--  incapacitate de a vorbi despre acest lucru.

De exemplu: O mam─â a suferit un conflict de ├«ngrijorare mam─â/copil, deoarece copilul s─âu a fugit ├«n fa┼úa unei ma┼čini ┼či a fost grav r─ânit. Acum, mama ├«┼či face repro┼čuri: ÔÇ×Dac─â l-a┼č fi ┼úinut mai str├óns de m├ón─â nu s-ar fi ├«nt├ómplat aceast─â tragedie, sunt o mam─â reaÔÇť etc. 
├Än aceast─â faz─â, ├«n care mama se g├ónde┼čte ├«n permanen┼ú─â la eveniment, vom putea observa la s├ónul st├óng (dac─â este dreptace) o ├«nmul┼úire a celulelor glandei mamare, ceea ce numim cancer mamar glandular.
├Än ÔÇ×calculatorulÔÇť aflat ├«n partea dreapt─â a cerebelului, care este responsabil pentru s├ónul st├óng, se poate observa ├«n acela┼či timp un Focar Hamer (FH) sub forma unei ÔÇ×┼úinteÔÇŁ ca semn al activit─â┼úii ÔÇ×boliiÔÇť, adic─â a Programului Biologic Special Semnificativ, care se aseam─ân─â cu cercurile concentrice ale unei suprafe┼úe de ap─â ├«n care s-a aruncat o piatr─â. 
Dac─â conflictul este rezolvat, deoarece copilul ├«┼či revine sau prin simplul fapt c─â mama vorbe┼čte despre conflictul s─âu cu o prieten─â, dezamors├ónd ┼či rezolv├ónd astfel conflictul, la toate nivelurile organismului (psihic, creier ┼či organ), apare faza de rezolvare a conflictului. 
Semne indicatoare:
--  somnolen┼ú─â mare
--  mole┼čeal─â
--  m├óini calde
--  apetit bun
--  cre┼čtere ├«n greutate.

Focarul Hamer (FH) responsabil din cerebel formeaz─â inele sau cercuri edemice ┼či ├«ncepe s─â se vindece, iar ├«n final s─â se cicatrizeze. Dar asta nu este de ajuns. 
Prin urmare, am descoperit ÔÇ×sistemul ontogentic (adic─â embriologic ┼či evolu┼úionistic) al tumorilor ┼či al bolilor echivalente canceruluiÔÇť ┼či ÔÇ×sistemul ontogenetic al microbilorÔÇť. ├Än acela┼či timp, am ├«n┼úeles c─â aceste patru Legi Biologice ale naturii cuprind ├«ntreaga ┼čtiin┼ú─â medical─â, adic─â absolut toate schimb─ârile pe care p├ón─â acum le-am considerat drept ÔÇ×boliÔÇť ┼či care decurg conform acestor legi naturale. Prin aceast─â perspectiv─â biologic─â, am ajuns aproape involuntar la o concluzie extraordinar─â.

Am observat c─â ÔÇ×bolileÔÇť nu sunt erori f─âr─â sens ale naturii ce trebuie comb─âtute, dimpotriv─â fiecare a┼ča-numit─â boal─â este o ├«nt├ómplare cu un anume sens, astfel am fost nevoit s─â-mi pun urm─âtoarele ├«ntreb─âri cu privire la toate a┼ča-numitele boli (nu doar la cancer): 
--  Cum a luat na┼čtere aceast─â ÔÇ×boal─âÔÇť?
--  Care este sensul ei biologic?

Mi-am dat seama c─â, ├«n cazul multor boli, suntem capabili s─â ├«n┼úelegem Sensul Biologic doar din embriologie. De asemenea, am ajuns la concluzia c─â trebuie s─â includem ┼či rela┼úia biologic-social─â ├«n aceast─â ecua┼úie biologic─â, d. ex.: o mam─â ÔÇ×se ├«mboln─âve┼čteÔÇť pentru copilul ei.
├Än final, mi-am pus ├«ntrebarea, dac─â percep┼úia noastr─â asupra caracterului bolilor ┼či conceptul de ÔÇ×boal─âÔÇť nu erau pur ┼či simplu gre┼čite, fiindc─â nu eram con┼čtien┼úi de sensul biologic al bolilor. Am reu┼čit s─â dovedesc c─â sensul biologic depinde de stratul germinativ embrionar, deoarece fiec─âruia dintre aceste straturi germinative (endoderm, mezoderm, ectoderm), care se formeaz─â deja la ├«nceputul dezvolt─ârii embrionului, ┼či din care pot fi deduse toate celulele ┼či organele corpului, li se pot atribui nu doar anumite organe sau p─âr┼úi speciale ale creierului, anumite conflicte, microbi specifici sau forma┼úiuni histologice, ci de aici rezult─â sensul biologic al fiec─ârei ÔÇ×boliÔÇŁ - a 5-a Lege Biologic─â a naturii.

De aici, am dedus o ├«n┼úelegere complet nou─â a conceptului de ÔÇ×boal─âÔÇť. Din acest motiv, nu ar mai trebui s─â vorbim de boal─â ├«n sensul tradi┼úional, ci de un Program Biologic Special Semnificativ al naturii. 
Redus─â la o formul─â scurt─â, cea de a 3-a Lege Biologic─â a naturii spune: toate tumorile conduse de partea cea mai veche a creierului nostru, de creierul arhaic (ancestral), au conflictele cele mai vechi. ├Än faza de conflict activ, ├«nmul┼úesc num─ârul de celule, histologia lor este asem─ân─âtoare ┼či sensul biologic al acestor boli se g─âse┼čte de asemenea ├«n aceast─â faz─â de conflict activ (faza ca). ├Än faza de vindecare, cu conflictul rezolvat, celulele create astfel, care acum sunt de prisos, vor fi descompuse de c─âtre microbi.
├Än schimb, tumorile ┼či bolile echivalente cancerului conduse de partea mai nou─â a creierului nostru, creierul mare, prezint─â moarte celular─â (ulcera┼úii, necroze ┼či pierderi ale func┼úiilor - paralizii) ├«n faza de conflict activ. Histologia lor este asem─ân─âtoare. ├Än faza de vindecare, aceste necroze generate prin moarte celular─â sunt umplute, respectiv compensate prin ├«nmul┼úirea celulelor. 
Sensul biologic al a┼ča-numitelor boli conduse de m─âduva cerebral─â/medulla cerebral─â (substan┼úa alb─â a creierului mare) se afl─â ├«ns─â ├«n faza de vindecare.
Pentru exemplul nostru cu mama care sufer─â de cancer mamar acest lucru ├«nseamn─â urm─âtoarele: deoarece cancerul mamar este un proces controlat de creierul vechi, ├«nmul┼úirea celulelor are loc ├«n faza de conflict activ, adic─â nodulul din s├ón cre┼čte at├óta timp c├ót conflictul mam─â/copil este activ.

├Än acela┼či timp, ├«n aceast─â faz─â se ├«nmul┼úesc ┼či microbii, dac─â la data DHS-ului existau ├«n organism (pe urm─â nu mai au niciun rost), ├«ns─â numai p├ón─â la un anumit num─âr care este necesar mai t├órziu pentru descompunerea tumorii. Sensul biologic al acestei a┼ča-numite boli se afl─â, de asemenea, ├«n aceast─â faz─â de conflict activ. 
Pentru a-l ├«n┼úelege, trebuie s─â privim ├«ns─â la istoria evolu┼úiei omului. Ce a urm─ârit atunci natura cu a┼ča-numita ÔÇ×boal─âÔÇť? De la popoarele primitive ┼čtim c─â femeile al─âptau aproape ├«ntotdeauna, cca. patru ani, iar ├«n aceast─â perioad─â femeia nu putea r─âm├óne ├«ns─ârcinat─â. Pe urm─â, dup─â ce r─âm├ónea gravid─â din nou, urma s─â al─âpteze pentru aproximativ ├«nc─â patru ani. Dac─â femeia sufer─â un conflict de ├«ngrijorare mam─â/copil, atunci ├«i cre┼čte o tumor─â mamar─â, care se implic─â ├«n procesul de producere al laptelui, adic─â celulele speciale nou create produc acum mai mult lapte dec├ót celulele normale. Scopul biologic const─â ├«n faptul c─â, copilului i se pune la dispozi┼úie mai mult─â hran─â pentru a fi ajutat s─â se ├«ns─ân─âto┼čeasc─â mai repede.

Dup─â ce conflictul este rezolvat, celulele suplimentare nu ├«┼či mai au rostul ┼či urmeaz─â s─â fie descompuse de c─âtre microbi (micobacterii = TBC ÔÇô ciuperci - bacterii) ├«n cadrul fazei de vindecare. ├Än urm─â r─âm├óne o cavern─â (cavitate mic─â). 
Desigur c─â ├«n cazul femeilor din a┼ča-numitele ┼ú─âri civilizate, aceste procese au loc de regul─â ├«n afara perioadei de al─âptare. 
Dac─â o femeie din cadrul societ─â┼úii noastre sufer─â un conflict de ├«ngrijorare mam─â/copil, atunci apare (conform program─ârii arhaice) o astfel de tumor─â a glandei mamare care imit─â scopul dorin┼úei de ÔÇ×a da mai mult lapteÔÇť sugarului, de┼či ├«n cele mai multe cazuri nu mai este prezent ca ┼či sugar.

├Än cadrul fazei de vindecare - dac─â se ajunge la aceasta - tumora va fi cazeificat─â ┼či descompus─â de micobacteriile tuberculoase (dac─â acestea erau deja prezente la momentul DHS-ului). ├Än cazul ├«n care nu au existat micobacterii tuberculoase (cum este cazul celor mai multe situa┼úii din prezent, din p─âcate), atunci nodulul r─âm├óne constant ┼či nu se mai cazeific─â. 
Acest lucru i-a făcut pe medicii moderni să considere această tumoră ca pe ceva total lipsit de sens, ca pe o boală sau o degenerare a naturii, fiindcă pierduseră înţelegerea pentru sensul său original.

Din ultimele dou─â legi biologice ale naturii pot fi trase c├óteva concluzii: 
a) Cre┼čtere nu este deci egal cu ÔÇ×cre┼čtereÔÇť. 
Cancerul nu exist─â. ├Än func┼úie de partea creierului care comand─â ÔÇ×boalaÔÇť, putem observa o multiplicare a celulelor at├ót ├«n faza de conflict activ, c├ót ┼či ├«n faza de conflict rezolvat. 
Se ├«n┼úelege de la sine c─â nu exist─â ┼či nici nu va putea exista un medicament ├«mpotriva cancerului, fiindc─â nu poate exista o substan┼ú─â care s─â poat─â fi activ─â, ├«n acela┼či timp, ├«n dou─â faze diferite ┼či ├«n moduri total diferite.
b) Nu exist─â metastaze, deoarece cum ar putea o tumor─â comandat─â de creierul vechi, care ├«n faza de conflict activ contribuie la multiplicarea celulelor (de ex. tumor─â la glanda mamar─â), s─â trimit─â ni┼čte celule, care pe urm─â s─â se preschimbe ├«ntr-o alt─â parte a corpului. De exemplu ├«n oase, ├«ntr-un nimic, fiindc─â osteoporoza ├«nseamn─â moarte celular─â ├«n faza de conflict activ, adic─â g─âuri ├«n oase?! 
c) Exist─â doar carcinoame secundare ┼či ter┼úiare, generate de regul─â prin ┼čocuri iatrogene de diagnoz─â ┼či prognoz─â (provocate de medici) sau prin actuala terapie care genereaz─â panic─â.

Un asemenea conflict ulterior tipic este d. ex. conflictul legat de frica de moarte ├«n cazul unui pacient, care prime┼čte o prognoz─â proast─â.
Aplicarea ┼či consecin┼úele celei de a 3-a ┼či celei de a 4-a Legi Biologice a naturii, m-au condus la concluzia c─â fiecare a┼ča-numit─â boal─â, indiferent dac─â este vorba despre cancer sau despre vreo alt─â afec┼úiune, este un Program Biologic Special Semnificativ al naturii ┼či nu un proces f─âr─â sens ┼či anarhic menit s─â distrug─â organismul, ci un lucru bun, un proces care se deruleaz─â conform unor reguli ferme ┼či care este valabil at├ót pentru oameni, c├ót ┼či pentru animale (prin compara┼úie ┼či pentru plante).
┼×i totu┼či oamenii mor de cancer - de ce?

Deoarece nu pot intra în detalii, doresc să enumăr doar trei dintre motivele principale:
1. C├ónd un pacient nu reu┼če┼čte s─â-┼či rezolve conflictul ini┼úial sau conflictele ulterioare, atunci moare de ca┼čexie (sl─âbire exagerat─â). 
2. C├ónd durata de conflict a unui pacient este prea lung─â, d. ex. peste ┼čase luni, ┼či acesta poate g─âsi doar dup─â aceea o solu┼úie conflictului. Faza de vindecare de dup─â rezolvarea conflictului va fi cu at├ót mai dificil─â, cu c├ót conflictul a durat mai mult. Momentele periculoase rezult─â mai ales din edemul cerebral (depunere de fluid ├«n partea respectiv─â a creierului, ├«n caz extrem cu pericolul unei come cerebrale) paralel cu vindecarea, precum ┼či din crizele epileptice/epileptoide existente ├«n cadrul fiec─ârui Program Biologic Special (PSB) al naturii. ├Än general, sunt cunoscute ┼či foarte periculoase infarctul cardiac, coma hepatic─â sau trombembolia pulmonar─â. Dup─â ce se trece de o astfel de criz─â, care constituie centrul fazei de vindecare, de obicei lucrurile se ├«ndreapt─â ├«ntr-o direc┼úie pozitiv─â. 
3. Cel de al treilea motiv ├«l reprezint─â nu numai pseudoterapia otr─âvitoare a ┼čtiin┼úei medicale actuale, adic─â chimioterapia, ci ┼či morfina ┼či alte substan┼úe asem─ân─âtoare. ├Än faza de vindecare, pot ap─ârea dureri trec─âtoare (d. ex. la cancerul osos). ├Än ┼čtiin┼úa medical─â, durerile sunt privite ├«n general ca ┼či ÔÇ×├«nceputul sf├ór┼čituluiÔÇť. Cei mai mul┼úi pacien┼úi nu sunt informa┼úi cu privire la efectele secundare ale calmantelor cu con┼úinut de morfin─â: ele dau dependen┼ú─â, au efect supresiv asupra respira┼úiei ┼či blocheaz─â intestinele. ├Än final, pacientul moare de inani┼úie.

Este bine s─â afl─âm despre ╚śtiin╚Ťa Vindec─ârii Germanice ├«nainte de a ne ├«mboln─âvi. Desigur c─â, ├«n general, nu putem evita conflictele. Putem examina ┼či aplica ├«ns─â acest nou mod de ├«n┼úelegere a bolii ├«n via┼úa cotidian─â.
Dac─â cineva din cercul familial sau de prieteni sl─âbe┼čte brusc sau are m├óinile reci ├«n permanen┼ú─â, atunci putem ├«ncerca s─â intervenim deja ├«n acest stadiu. Fiindc─â ┼čtim c─â: atunci c├ónd intervine un conflict, scopul este de a-l rezolva c├ót mai repede posibil. Chiar ┼či ├«n cazul ÔÇ×bolilorÔÇť precum infec┼úiile banale, putem s─â afl─âm cu ajutorul literaturii disponibile ┼či a tabelului ÔÇ×Psihic ÔÇô Creier - OrganÔÇť tipul conflictului care a constituit cauza bolii. 
┼×i ├«n afar─â de acestea la un moment dat v─â ve┼úi ├«ntreba, de ce ╚śtiin╚Ťa Vindec─ârii Germanice este suprimat─â, din 1981, printr-un boicot masiv (inclusiv campanie de def─âimare ┼či arestarea persoanei mele), ┼či de ce pacien┼úilor - ├«n ciuda verific─ârii  ╚śtiin╚Ťei Vindec─ârii Germanice (├«n data de 8 ┼či 9 Septembrie 1998) - nu li se d─â posibilitatea de a se vindeca prin acest sistem.

 
   
Menu Content/Inhalt